6

....Continuare....

Am intrat. Pe stanga o usa, spre o camera in care paznicul s-a instalat pentru zilele si noptile petrecute acolo in Casa cu lei. Tot pe stanga, o garderoba goala, parasita.Lipseau hainele agatate si chipul zambitor sau pilictisit al celei care lua hainele. Pe dreapta o alta usa si o oglinda, o oglinda uriasa. M-am oprit in fata oglinzii si am vauzt in ea o figura mignona, bruneta, si o pereche de ochi mari si caprui care ma priveau cu uimire si incantare de parca n-am fi reintalnit dupa multa vreme. In fata scara, mare, invitand sa fie urcata. Am urcat in liniste, nu-mi auzeam pasii din cauza batailor inimii, din ce in ce mai puternice. Nu stiam la ce sa ma astept cand voi ajunge in capatul scarii.

Cand am ajuns la ultima treapta am inchis ochii. Am pus mana pe balustrada si am strans-o de parca viata mea ar fi depins de ea. Am tinut ochii inchisi si am pasit. M-am oprit...am asteptat...si am simtit o respiratie. Mirosea a tradafiri si a opiu. Auzeam clar acea alta respiratie, era in fata mea. Am ascultat. Nu auzisem pasi. Am deschis ochii incet. Soarele se strecura curajos prin ferestre aruncand raze din loc in loc ca pentru a isi marca teritoriul. Un teritoriu care nu ii apartinea fiind al noptii al uitarii de sine si al simturilor eliberate. Nu era nimeni in fata mea. Doar o umbra de praf, nimic altceva. gol..totul era gol..trei incaperi goale. In fata un salon venetian cu coloane subtiri sprijinind arcade ornamentale, in dreapta o camera cu un balcon iar in stanga, o alta camera, mai luminoara decat celelalte.